Diagnosticul precoce in cancerul de col si corp uterin

De diagnosticul precoce al cancerului de col si corp uterin depinde tratamentul , evolutia si prognosticul bolii. Procentul vindecarilor in functie de diagnosticul precoce sunt demonstrative pentru importanta diagnosticului precoce: in stadiul preinvaziv sansele de vindecare sunt aproape de 100%, in stadiul 1 vindecarea scade in jurul a 75 %, ca in stadiile avansate procentul vindecarilor sa fie mult redus.

Diagnosticul clinic

• Examenul clinic nu poate pune diagnosticul de cancer de col/ corp uterin decat in stadiile avansate; in stadiile precoce diagnosticul este numai presupus.
• Anamneza da relatii reduse: mici pierderi de sange in special dupa traumatisme minime( contact sexual, toaleta vaginala, etc), leucoree mai abundenta.
• Examenul cu speculul al colului este mai edificator: se observa o ulceratie cu margini nete sau o tumoare vegetanta, friabila, usor sangeranda, uneori suprafete de leucoplazie groasa cu ulceratii, iar exprimarea colului poate aduce o secretie sanguinolenta in cazul unui cancer endocervical sau endometrial.
• Leziunea este iod negativa la testul la lugol( testul Lahm Schiller).
• Tactul vaginal aduce informatii legate de:
– conformatia colului: col hipertrofic, cu formatiuni tumorale;
– a consistentei lui: duritatea leziunilor;
– a intinderii procesului in regiunile vecine( in special in parametre)
– un uter discret marit de volum sau apreciabil marit.
• tactul rectal este obligatoriu pentru a decela eventualele extinderi ale procesului neoplazic la parametre sau rect.

Diagnosticul colposcopic

• Oricare din aspectele colposcopice de displazie epiteliala: leucoplazia, baza papilara, mozaicul, zona iod negativa cu contur net, zona rosie necaracteristica, zonele vasculare de adaptare, erozio vera cu margini nete, poate fi substratul cancerului de col.
• Exista semne indirecte de malignitate ale acestor aspecte:
– Un aspect neregulat, proeminent al leziunii;
– Prezenta ulceratiilor pe suprafata leziunii;
– Existenta vaselor de adaptare, sinuoase, largi, pronuntate;
– Proeminente papilare, vacularizate, exofitice;
– Aspectul sticlos al leziunii;
– asocierea de leziuni.
• Macrocancerul, de cele mai multe ori se prezinta sub doua aspecte colposcopice tipice:
– Cancer vegetant, cu proeminente de marime si nivel divers, roz sticloase sau galbui sticloase, cu o vascularizatie foarte bogata, anarhica, de neo formatie( vase mici in “ tire- bouchon) ce sangereaza foarte usor;
– Forma ulcerativa, cu margini nete, fund galbui, cu focare necrotice; la periferie se gasesc de obicei leziuni displazice.
• Colposcopia elimina zonele sigur benigne( ectopia, zona de remaniere) de zonele suspecte, displazice;
• Orice leziune suspecta va fi supusa unui exament biopsic!

Diagnosticul citologic

• Examenul frotiurilor vaginale dupa metoda Papanicolau este de un deosebit folos pentru diagnosticul cancerului genital si pentru cel de col in special.
– Conditia primordiala pentru un diagnostic citologic corect este o tehnica buna de recoltare:
– Nu se fac alte manevre inaintea prelevarii;
– Nu se face toaleta vaginala cu 24 de ore inainte;
– Limitele acestei metode sunt date de faptul ca:
1. nu indica locul si gradul leziunii;
2. necesita o bogata experienta a examinatorului specialist in citologie;
3. da erori de 0,3- 1% fals negative si 0,6% fals pozitive;
4. trebuie confruntata cu biopsia
– avantajul metodei este ca are accesibilitate si poate fi folosita ca metoda de depistare precoce a cancerului de col.
– Nu are valoare mare in diagnosticul cancerului de endometru.

Diagnosticul histopatologic este cel care da cea mai multa siguranta.
– Biopsia prelevata din zonele suspecte va arata atat modificarile de structura si arhitectura celulara cat si raportul lor cu membrana bazala( invazie) si formele cancerului respectiv. Nu este permis un diagnostic de neoplasm de col fara confirmarea histopatologica.
– Biopsia de endometru pune diagnosticul pozitiv in cancerul de corp uterin( se preleveaza fragmente de endometru prin aspirare cu sonda sau prin curetajul uterin biopsic fractionat).
Determinarea de HPV cu risc oncogen selecteaza lotul femeilor cu risc mai mare de cancer de col.
Urmarirea femeii pentru depistarea precoce a cancerului de col:
• examinarea genitala periodica( la un an sau la 6 luni);
• testul Papanicolau si colposcopia se fac:
– la interval de 1 an la femeile active genital pana la varsta de 45 de ani,
– la 6 luni la femeile peste 45 de ani si la cele purtatoare de HPV cu risc oncogen crescut;
– La femeile care au avut un test pap clasa III-a, fara leziune colposcopica se face la interval de 3-4 luni in anul care urmeaza;
• Curetajul biopsic se impune in metroragiile din preclimax, in cele din climax perioade in care incidenta cancerului de endometru este crescuta.

Tratamentul profilactic al cancerului de col este in primul rand tratamentul cervicitelor cronice, a inflamatiilor anexiale, si a leziunilor benigne. In ceea ce priveste displaziile:

– Cele simple beneficiaza de electrorezectie / radiorezectie cu ansa si examen biopsic al intregii zone urmand a fi supravegheate,
– Iar cele agravate vor fi tratate radical: amputatie de col, histerectomie.